O scurta (auto)bibliografie

Am sa va povestesc cateva lucrusoare despre mine care ma definesc si care au facut sa ajung unde sunt in momentul de fata. Un rezumat al vietii mele, o scurta bibliografie, dupa cum am denumit articolul.

*
*      *

M-am nascut in 1950 de 1 martie, intr-un satuc din judetul Valcea. Am venit odata cu primavara si cred ca am fost cel mai frumos cadou pentru mama mea. Mai aveam 2 surori cand m-am nascut Cecilia si Georgeta. Acum Cecilia e plecata din tara si Georgeta e maritata la Constanta.
Eram un copil destul de cuminte. Mai faceam si prostii recunosc, prostii pentru care bunica imi mai tragea cate-o nuia pe spinare iar tata ma poreclise, in gluma, Pacala.
Inca din copilarie familia era foarte incantata de mine penru inclinatiile artistice pe care le posedam. Cantam foarte frumos motiv pentru care preotul satului m-a lua de Paste sa cant prohodul in corul bisericii (de cateva ori pentru ca la un moment dat a renuntat sa mai apeleze la mine deoarece m-a prins ca ii furasem sticla de tuica). Jucam foarte frumos toate dansurile populare si de asemea desenam. Ultima calitate nu era foarte apreciata deoarece desenele mele nu erau tocmai inocente si ilustrau diverse persoane din familie, drept pentru care mi-a fost interzisa cu desvarsire exersarea acestei calitati.

Clasele primare le-am facut in satul natal. Apoi parintii mei m-au trimis la o matusa la Bucuresti si am facut o scoala de maistri. Am ramas la Bucuresti deoarece mi-a placut foarte mult aici, imi facusem multi prieteni si mai ales ca am intrat intr-o orchestra si cantam la nunti unde scoteam foarte multi bani. Intai din gura si apoi am invatat sa cant la acordion. Au fost niste ani foarte frumosi: bani, fete, mancare si bautura in prostie. A fost foarte frumos.
Cand am terminat scoala de maistri am plecat in armata, la Sinaia, la vanatori de munte. Si de aici am foarte multe de posvestit dar la pe alta data.
Dupa ce am venit din armata am fost repartizat sa lucrez in industria textila. Ma ocupam de masinile de cusut si tesut. In primii ani am invatat sa le repar. Apoi am fost avansat, eram sef supraveghetor, eu trebuia numai sa verific masinile de cusut. Directorii ma indrageau foarte mult, in special pentru faptul ca ii distram la sfarsit de saptamna, cand se apucau de chermeze si ma avertizau: << Iliuta, sambata sa vii si cu acordionul!!>>  . Si imi dadeau si bani si mancare si bautura, ne distram cu totii. Tovarasii stiau sa se distreze. Offf, cate sticle de coniac am mai lins in perioada aia.  Si nu erau numai astea bucuriile. Nicidecum. Lucram intre foarte multe femei, multe tinere si frumoase… hehe si eu aratam bine pe atuncea, eram un barbat foarte frumos si toate erau inebunite dupa mine.
Am profitat cat am putut de toate astea si la 22 de ani am ajuns sa ma insor. Pe nevasta-mea o cheama Cornelia si am iubito foarte mult. Era tesatoare si ma chema destul de des sa ii aranjez masina. Bine ca si eu aveam grija sa nu ii strang bine anumite suruburi….
Cu Cornelia am realizat multe in viata, ne-au luat aprtament, masina si am facut si 3 baieti. Doi sunt plecati in Spania si unul lucreaza ca si mine, in paza.
Dupa 90 nu prea a mai mers treaba in confectii si a trebuit sa plec. M-au chemat la ei si mi-au spus sincer: “Nea Buicane, asta e! Nu se mai poate. Facem reduceri de personal.” Mi-au mai dat o leafa si gata. A trebuit sa ma angajez in diverse locuri.
In 1996 am fost magazioner-gestionar la un service auto. Am lucrat acolo pana in 2003. Aveam calculator, internet, salariu mare si stiumulente. In 2003 am ramas iar fara serviciu si nu a mai vrut sa ma angajeze nimeni… ca sunt prea batran cred. A trebuit sa imi vand apartamentul, mi-am cumparat o casuta in comuna Pantilimon si cu diferenta mi-am platit datoriile. Asa ca a trebuit sa lucrez in paza. Nu zic ca este rau, dar e salariul foarte mic si sunt ceva riscuri. E o munca cu responsabilitate. Daca in trage unu o bata in cap? Nu e de joaca. La cati nebuni sunt pe lumea asta.. oricum, infractori atentie! Sunt geana pe voi!

Nea Buican nu doarme! Si daca doarme se poate trezi!